Consiliul raional Rîşcani, Republica Moldova

Pașaportul raionului

P A Ş A P O R T U L

unităţii administrativ – teritoriale raionul Rîşcani

1. Geografia şi organizarea administrativ – teritorială

Raionul Rîşcani, este situat în partea de Nord – Vest a Republicii Moldova, cu o suprafaţă de 936,03 km2, cu centrul administrativ raional plasat în or. Rîşcani, situat la o distanţă de 180 km de capitala țării, or. Chişinău. Teritoriul raionului fiind la hotar cu România, are punct de conexiune cu UE, prin punctul de trecere la frontieră Costeşti (Republica Moldova) – Stânca (România). Totodată, raionul Rîşcani face parte din Euroregiunea „Prutul de Sus”. Locuitorii raionului au acces la infrastructura rutieră naţională, autostrada M14 – 5 km de la or. Rîşcani şi la cea feroviară, fiind la o distanţa de 25 km de staţia Drochia şi de 41 km de staţia Bălţi.

Populaţia raionului a constituit la 01.01.2015 în număr de 68371 persoane. Densitatea populaţiei este de circa 73 pers./km2. Pe teritoriul raionului locuiesc circa 50 000 moldoveni şi circa 18 000 persoane de altă etnie.

În componenţa raionului sunt 28 de unităţi administrativ teritoriale (UAT), dintre care 2 oraşe, 26 de comune și 27 de sate. Localitățile dispun de o infrastructură socială compusă din instituţii de învământ general şi mediu de specialitate, spitale case de cultură şi biblioteci. Profilul şi specializarea economică este orientată spre domeniul agroindustrial şi de prelucrare a produselor agricole, industriei extractive şi insustriei de producere şi redistribuire a energiei electrice. Ponderea ramurii agricole constituie 70%, iar cea a industriei – 11%. Potenţialul social și economic al raionului Rîşcani este unul favorabil pentru climatul investiţional şi dezvoltarea durabilă a raionului.

1.1 Organizarea administrativ – teritorială a raionului.

Raionul Rîşcani, face parte din cele 11 raioane şi mun. Bălţi ale Regiunii de Dezvoltare Nord.

În componența raionului Rîșcani sunt 55 localități, ditre care 2 orașe, 26 comune și 27 sate, care la rândul său sunt împărţite în 28 UAT, cu centrul raional situat în or. Rîşcani.

Organizarea administrativ-teritorială a raionului este efectuată în baza Legii Republicii Moldova nr. 764-XV din 27.12.2001 „Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova”, Legii Republicii Moldova nr. 436 din 28.12.2006 „Privind administraţia publică locală”, având ca sarcină satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale.

Administrarea publică în unităţile administrativ-teritoriale se bazează pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale şi de interes deosebit. Autonomia priveşte, de asemenea, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale.

Toate cele 28 unităţi administrativ-teritoriale au statut juridic şi dispun de patrimoniu, au dreptul de a soluţiona şi a gestiona problemele de ordin local, în cadrul legii, în numele propriu şi în interesele populaţiei locale.

Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate, comune, oraşe sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primăriile funcţionează ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate, comune, oraşe în condiţiile legii.

Raporturile dintre autorităţile publice de nivelul al doilea şi cele de nivelul unu, au la bază principiile autonomiei, legalităţii, transparenţei şi colaborării în rezolvarea problemelor comune.

Buna guvernare locală funcţionează cu succes axându-se pe încurajarea democraţiei participative, legalităţii şi transparenţei actului decizional, echitate în accesul la bunuri şi servicii publice, precum şi incluziune socială.

2. Populaţia

Potrivit datelor BNS,populaţia stabilă a raionului a constituit 66 498 de persoane (la data de 01.01.2020).

Analizând evoluţia populaţiei raionului pe durata ultimilor ani observăm o scădere continuă a numărului populaţiei raionului cu circa 500 persoane anual.

Factorii principali ai reducerii numărului propulaţiei atât în raion, cât şi în regiune și ţară sunt migraţia şi sporul natural negativ.

Din punctul de vedere al distribuției pe cele două medii de reședință la nivelul raionului în anul 2019 se constată o diferență mare între populația urbană 22,7% (15111) și populația rurală 77,3%(51387), fapt explicat prin gradul redus de urbanizare în raion.

În ceea ce privește structura populației pe sexe se constată o stabilitate pe parcursul ultimilor şase ani, și anume, ponderea populației masculine (circa 48%) este mai scăzută, decât ponderea populației feminine (circa 52%), situație similară pentru toată regiunea.

Densitatea populaţiei(la data 01.01.2019) fiind de circa 71 pers./km²,care este mai scăzută comparativ cu cea atestată la nivel regional (circa 95 loc./km²) şi se plasează sub media existentă la nivel național (circa 110 loc./km2). Densitatea populației în raion şi regiune corespunde evoluției generale a populației, fiind în descreștere față de anii precedenți.

Structura etnică. Pe teritoriul raionului locuiesc moldoveni, ucraineni; ruși; romi; bulgari; polonezi; altele etnii.

3. Forţa de muncă

Analiza populației active din raionul Rîşcani atestă că aceasta atinge nivelul de 44,4% (29,5 mii persoane) din numărul total al populației.

Numărul salariaţilor în raionul Rîşcani constituie 8,5 mii de persoane. Dintre ei, 52,9% sunt angajaţi în sfera publică, respectiv 46,8% în sectorul privat.

Din distribuția populației după activitățile din economia raională rezultă că cea mai mare parte a populației este ocupată în agricultură (45%), urmată de domeniul servicii/comerţ (40%), industrie (10%), altele (5%).

Venitul și bunăstarea populației. Conform datelor BNS la nivelul RDN veniturile medii disponibile pe o persoană în anul 2019 au constituit 2507,9 lei lunar, situându-se sub media pe țară (2880,6 lei).

4. Locuinţe

Suprafaţa totală a fondului locativ al orașului Rîşcani la 01.01.2019 a fost de circa 2065,8 m2. 69% din totalul fondului locativ este reprezentat de casele particulare, celelalte 31% reprezentând blocurile cu apartamente. Fondul de locuinţe nu s-a extins considerabil în ultimii cinci ani.

4.1 Funcţionarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Este de menţionat faptul, că pe fonul creşterii numărului de sisteme de aprovizionare centralizată cu apă a populaţiei creşte numărul benefeciarilor de aceste servicii, ponderea populaţiei asigurață prin intermediul sistemelor centralizate de aprovizionare cu apă înregistrează o creștere lentă, dar insuficientă.

Reţeaua de apă potabilă din raionul Rîșcani are o lungime de 497,77 km estimată în anul 2018. Reţeaua de canalizare a oraşului are o lungime de 20,7 km.

Serviciul de apa și canalizare la nivelul or. Rîșcani este furnizat de catre Întreprinderea Municipală “Gospodăria comunală Rîşcani”.

4.2 Asigurarea populaţiei cu gaze naturale.

Gazificarea localităţilor raionului este una din cele mai prioritare sarcini ale autorităţilor publice locale. Aceasta activitate se desfăşoară în conformitate cu Programul naţional de gazificare al Republicii Moldova. Datorită eforturilor depuse gazificarea localităţilor raionului Rîşcani a început cu construcţia gazoductului de presiune înaltă Drochia – Rîşcani, lungimea totală de 14,5 km.

Pînă la 01.01.2014 au fost construite gazoducte – braşament spre 33 localităţi: Zăicani, Pîrjota, Moşeni, Alexandreşti, Cucuieţii Noi, Cucuieţii Vechi, Sturzeni, Corlăteni, Grinăuţi, Singureni, Cebanovca, Balanul Nou, Rămăzani, Mihăileni, Nihoreni, Malinovscoe, Lupăria, Costeşi şi altele. În perioada anilor 2003-2012 au fost construite 80 km de gazoducte pentru 33 localităţi.

4.3 Reţeaua de drumuri, spaţii verzi.

Reţeaua de drumuri prezintă un component important a infrastructurii, necesară pentru dezvoltarea social – economică a raionului. Lungimea totală a reţelilor de drumuri constituie 1093,7 km, inclusiv: drumuri asfaltate – 106,7 km, drumuri petruite – 486 km, drumuri de ţară – 501 km.

Ponderea drumurilor acoperite cu îmbrăcăminte rigidă aflate în gestiunea SA „Drumuri Rîşcani” constituie: drumuri naţionale – 108 km, drumuri locale – 168 km.

Suprafaţa parcurilor din localităţile raionului constituie – 35 ha.

5. Învăţământul

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi a învăţământului constituie unul din obiectivele primordiale ale dezvoltării social-culturale în ansamblu a raionului Rîşcani, acestea fiind monitorizate şi gestionate de Direcţia Învăţămînt, Tineret şi Sport Rîşcani.

Reţeaua sistemului educaţional din raion.

Sistemul de învăţământ din raion include total 76 instituții de învățământ, inclusiv:

43 de instituţii de educaţie preşcolară,
33 instituţii preuniversitare, dintre care:
9 licee teoretice;
24 gimnazii;
1 şcoală primară;
2 instituţii extraşcolare:
1 Şcoala de Sport;
1 Centru de Creaţie a Copiilor.

Învăţământul preşcolar: Dinamica indicatorilor ce descriu sistemul educației timpurii denotă faptul că numărul de instituții din raion în ultimii ani s-a redus de la 45 în 2015 până la 43 în anul 2019. În anii 2015 și 2016 au fost optimizate 2 Centre Comunitare, unul din Balanul Nou și altul din or. Rîșcani. Temeiul optimizării instituțiilor nominalizate au servit reformele în sistemul educațional privind implementarea educației incluzive în instituțiile de învățământ din raion. Astfel grădinițile de copii din Balanul Nou și IET nr. 6 din or. Rîșcani au absorbit Centrele comumitare. De asemenea în instituțiile de educație timpurie se observă o scădere a numărului de copii înscriși începând cu anul 2017. Rata micșorării indicilor de instituționalizare a fost de 2,24% în anul 2017, de 1,13% în anul 2018 și respectiv de 0,52% în anul 2019. Cauza micșorării numărului de copii ține de declinul demografic din ultimii ani și de exodul rîșcănenilor. Pe parcursul anilor estimativi 2015-2019, gradul de utilizare a capacităților instituțiilor de educație timpurie variază între 74,61% în anul 2016 cu o descreștere ușoară în anul 2017 -73,48%, în anul 2018 - 72,65% și în anul 2019 - 72,27%. Acest lucru este cauzat de micșorarea numărului de copii înrolați în instituțiile de educație timpurie.

Numărul de cadre didactice din instituțiile preșcolare până în anul 2017 s-a mărit datorită revizurii politicii resurselor umane în domeniul învățământului. În perioada dată au fost deschise noi funcții în IET de logoped, cadru didactic de sprijin, conducător muzical, profesor de limba română în instituțiile alolingve. S-au mărit numărul de grupe la nivel de raion.

Din anul 2017 până în prezent numărul cadrelor didactice scade, cauza constituie încadrarea tot mai redusă în câmpul muncii a tinerilor specialiști. Numărul de copii ce revin la un cadru didactic oscilează de la 11 în anul 2015 la 11,25 în anul 2016.

În anii 2017 și 2018 indicii au scăzut considerabil atingând valori de 9,9 copii la un cadru didactic. Abia în anul 2019 acești indicatori au crescut cu 0,24 atigând cifra de 10,14 copii la un educator.

Educaţia şcolară

Numărul de instituții de învățămînt preuniversitar din raion în ultimii ani s-a redus de la 35 de în 2015 până la 33 în anul 2019. În anii 2015 și 2016 au fost reorganizate 2 instituții șc. prim Mălăiești și gim.Duruitoarea Nouă.

Dinamica indicatorilor din instituțiile de învățământ preuniversitar denotă o scădere a numărului de elevi înscriși în instituțiile preuniversitare din raion începând cu anul 2015. Cauza micșorării numărului de elevi ține de declinul demografic din ultimii ani și de exod. În total în instituţiile de învăţământ preuniversitar din raion sunt instruiţi 5511 elevi. Tendinţa generală este de reducere a numărului de elevi, evoluţiile demografice se reflectă în mod diferit la diferite niveluri de învăţământ.

Cele mai afectate de tendinţele demografice negative sunt efectivele de elevi din învăţământul gimnazial și liceal. În învăţământul gimnazial, numărul de elevi în anul școlar 2019-2020 a marcat o anumită descreștere cu circa 10% față de anul 2018 și cu circa 32% în comparație cu anul 2015. Gimnaziile şi liceele raionului dispun de 13768 locuri, unde învaţă 5511 elevi, gradul de utilizare a capacităţilor fiind de 40 %. Procesul de învăţământ se desfăşoară conform sistemului de cabinete, într-un singur schimb. Cu apeduct şi canalizare sunt dotate 96% de şcoli. Cantine pentru elevi sunt în majoritatea instituţiilor. Scăderea solicitanților la studii liceale este determinată, în mare parte, de declinul demografic, precum și de posibilităţile şi oportunităţile de angajare în câmpul muncii în baza potenţialului şi capacităţilor proprii.

Resurse umane/ cadre didactice: În anul curent în instituțiile de învățământ din raion sunt încadrate 847 cadre didactice: - 606 – în instituţiile preuniversitare; - 241 – în grădiniţele de copii; - 28 – în instituţiile extraşcolare. Din numărul total de cadre didactice 711 au studii superioare (circa 80 %), 136 au studii medii speciale (circa 15 %).

Infrastructura educaţională Instituțiile de învăţământ preuniversitar din raion sunt amplasate pe teritoriul a 28 primării. Instituțiile preuniversitare implementează noua metodologie de finanțare din anul 2008, au statut de instituție publică necomercială şi managerii şcolari sunt gestionari secundari de buget în 25 instituţii preuniversitare şi în 9 instituţii executori terţiari. Analizând toţi indicatorii cu referire la starea sistemului de învăţământ, rețeaua instituțiilor de învățământ secundar general din perspectiva tendințelor demografice și nivelului de utilizare a capacităților instituțiilor de învățământ, a resurselor materiale, financiare și umane din domeniul educațional, precum și soluționării diverselor probleme de ordin educativ, se constată necesitatea de optimizare a rețelei instituțiilor de învățământ secundar general din raion, inclusiv şi necesitatea redimensionării reţelei instituţiilor liceale.

Alimentaţia

Pe parcursul anului 2018 în instituţii de educaţie timpurie s-au alimentat 100% copii. Mijloacele financiare au fost alocate din bugetul statului şi din contul părinţilor. Media per zi pentru un copil a constituit 26,25 lei, mai mult cu 7,74 lei decât în anul 2017. Din ele 17,50 lei din contul bugetului şi 8,75 lei din contul părinţilor. În majoritatea instituţiilor meniul pe parcursul anului a fost destul de variat.

Și în instituțiile de învățământ preuniversitar a fost organizată alimentația elevilor. Astfel 2927 elevi, sau 51,3 % din numărul total din clasele I-XII au beneficiat de dejunuri calde. Dintre ei 100 % din clasele I – IV, 18,29 % din clasele V- IX, 13,47 % din clasele X-XII.

Alimentarea elevilor din clasele a V-IX-a din familii defavorizate este asigurată în 9 instituţii, 187 (42%) elevi din familii socialmente-vulnerabile se alimentează gratuit. În 7 instituţii (gimn. Răcăria, gimn. Borosenii Noi, gimn. Petruşeni, gimn. Vasileuţi, gimn. Branişte, LT “L. Damian”) este organizată alimentarea tuturor elevilor doritori din clasele gimnaziale şi liceale din contul părinţilor, sponsorilor şi cu ajutorul APL. În unele instituţii (LT “D. Cantemir” Rîşcani, gimn. Rîşcani, LT “S. Lucaci” Costeşti, LT Recea, Nihoreni) elevii își mai pot procura produse alimentare și din bufet.

Transportarea elevilor

Este organizat transportul a 765 elevi, respectiv – 300 din clasele a I - IV-a , clasele a V – IX-a – 398 de elevi și 67 de elevi din clasele de liceu. Suplimentar sunt transportați 40 de copii la grădinițe (Duruitoarea Veche, Slobozia-Recea, Dumeni, Mihăilenii Noi). Elevii sunt transportați din 29 de localități în 16 instituții de învățământ. Transportarea elevilor se realizează cu 17 (+2 APL) autobuze, toate fiind special destinate pentru transportarea elevilor.

6. Ocrotirea sănătăţii

Menţinerea sănătăţii populaţiei raionului Rîşcani este asigurată de o reţea de instituţii medicosanitare, care acordă diverse servicii medicale. Această reţea este formată din: IMSP Spitalul raional Rîşcani cu subdiviziunile; 9 IMSP Centre de sănătate cu 13 Oficii ale medicilor de familie și 25 oficii de sănătate; 1 farmacie de stat cu filiale în teritoriu; 20 farmacii private; Centrul Stomatologic Rîșcani și 8 cabinete stomatologice private.

Populaţia raionului este asigurată cu asistenţă medicală de urgenţă de către staţiunea din Rîşcani şi de punctele de asistenţă medicală urgentă din localităţile Zăicani şi Şaptebani.

Beneficiază de asigurare medicală obligatorie circa 53 de mii de locuitori sau 75,7 la sută din populaţia raionului.

Spitalul raional Rîşcani cu 5 secţii specializate de profil deţine la momentul actual 160 de paturi, având un grad de utilizare de circa 85 %. Nivelul de asigurare a populaţiei raionului cu paturi de spital este unul mediu. La 10 mii de locuitori le revin 30,7 paturi de spital. Funcţionalitatea instituţiei este insuficientă şi necesită servicii suplimentare pentru bolnavi. De asemenea, spitalul nu dispune în măsura necesarului de echipament tehnic şi medical nou, fapt ce scade din calitatea serviciilor de sănătate oferite pacienţilor. Ca urmare, echipamentele medicale, în special în secţiile de terapie intensivă, chirurgie şi endoscopie sunt foarte vechi, cauzând frecvente defectări.

Cadrele medicale: Numărul total de personal medical în raion a constituit 322 de persoane în anul 2015 şi 300 de persoane în anul 2019. Calculat la 10 mii de locuitori gradul de asigurare a populaţiei cu medici a constituit 47,09 persoane în anul 2015 şi 44,94 de persoane în 2019. Conform datelor preluate de la IMSP Spitalul raional Rîşcani, trendul indicatorilor ce descriu necesarul de personal medical în instituţiile medicale din raionul Rîşcani este în creştere de 11% pentru anul 2019 comparativ cu anul 2015, necesarul atingând numărul de 368,25 de persoane.

7. Protecţia socială a populaţiei

Sistemul de asistență socială este predestinată pentru a asigura sprijinirea familiilor și persoanelor ajunse din diverse motive într-o situație vitală dificilă.

Formarea infrastructurii de asistență socială a fost efectuată atât din mijloace bugetare, cât și cu ajutorul finanțării din fondurile externe. Principala instituție din domeniu este Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Rîșcani, o subdiviziune structurală din subordinea Consiliului Raional (în continuare – DASPF).

DASPF Rîşcani oferă srervicii orientate spre îmbunătățirea calității vieții persoanelor și a familiilor defavorizate, prin acordarea asistenței şi a suportului în vederea prevenirii, diminuării sau depășirii situaţiei de dificultate și integrarea socială a acestora. DASPF realizează la nivelul raional măsurile de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.

În domeniul protecției copilului şi a familiei, Direcția asigură respectarea drepturilor copilului prin servicii de consiliere, prevenire a separării acestuia de familie, propune şi aplică măsurile de protecție specială pentru copiii aflați în dificultate sau cu dizabilități.

În domeniul asistenţei sociale a persoanelor vârstnice aflate în dificultate, Direcţia dezvoltă, consolidează şi prestează servicii sociale adresate persoanelor vârstince aflate în dificultate, servicii sociale comunitare pentru persoanele vârstnice (serviciul de îngrjire socială la domiciliu, serviciul de asistenţă socială comunitară, servicii specializate (centre de plasament temporar, etc). În domeniul protecției persoanelor cu dizabilități, asigură respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități prin acordarea de servicii de asistență, consiliere, îngrijire, tratament, recuperare, reabilitare, orientare şi formare profesională, precum şi alte tipuri de servicii, în funcție de nevoile persoanelor, în bază încadrării acestora în categorii de persoane cu dizabilități.

8. Cultura şi sportul

Raionul Rîşcani dispune de un număr mare de valori patrimoniale, cum ar fi muzee, monumente istorice şi de artă, complexe arhitecturale, biserici şi mănăstiri.

Case de cultură Capacitatea celor 43 de case de cultură este de 12,5 mii locuri de spectatori, ceea ce reprezintă 4,5 la sută din numărul total. În medie, la 1000 de locuitori revin 126 de locuri, medie mai mare decât cea pe ţară (95 locuri). Starea căminelor culturale este, în mare parte, nesatisfăcătoare şi necesită reparaţii şi investiţii. Aceasta este cauzată de faptul că în procesul de transmitere a caselor de cultura gestiunea administraţiilor locale nu s-a ţinut cont de posibilităţile comunităţilor respective de a întreţine activitatea acestor instituții. Bugetele locale nu dispun de suficiente mijloace financiare. Totuşi, în comparaţie cu alte raioane, autorităţile din raion au marcat unele rezultate, prin renovarea caselor de cultură din localităţi. Căminele culturale realizează mai multe funcţii sociale, cum ar fi de informare, de odihnă, etc. Astfel, pe parcursul anilor 2015-2019 au fost organizate peste 40 manifestări culturale cu o frecvenţă medie pe an de 35,3 şi în mediu a câte 99 de spectatori la o manifestare. Activităţile cultural-artistice din raionul Rîşcani au un impact atât în viaţa culturală la nivel local, cât şi naţional în special: Festivalul tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă (bienal), Festivalul interpreţilor de muzică populară, Festivalul-concurs raional al interpreţilor de muzică uşoară (bienal), Concursuri literar-artistice.

Biblioteci Numărul bibliotecilor publice din raion denotă o descreştere cu 1 unitate în 2019, comparativ cu anul 2015. Cele 45 de biblioteci din raion reprezintă aproximativ 3,5% din numărul total pe ţară şi au un fond total de carte egal cu 315 mii de exemplare, ceea ce constituie circa 2% din fondul total de carte pe republică. 30 de biblioteci au fost renovate și utilate cu utilaj și tehnologii informaționale moderne prin proiectul Novoteca, astfel având posibilitatea de a le transforma în centre de documentare și informare.

Din datele menţionate, constatăm că fondul de carte este învechit și necesită procurări noi de fonduri de carte. Tototdată, este în scădere numărul de cititori, cauzele acestei tendințe negative fiind insuficienţa resurselor financiare pentru a completa fondurile de carte şi a asigura accesul la Internet în special pentru a atrage tinerii.

Potenţialul cultural Pe lângă cadrul funcţional şi infrastructura specifică domeniului diagnosticat (case culturale, biblioteci, muzee, etc.) este foarte important de ţinut cont şi de faptul, că raionul Rîşcani dispune de un potenţial cultural, precum sunt numeroase colective de creaţie etnografică şi de folclor şi meşteri populari. Folclorul muzical are o valoare deosebită, fiind reprezentat de ansambluri etnofolclorice de adulţi şi copii, orchestre de muzică populară. Prezenţa acestui potenţial uman a dus la organizarea mai multor festivaluri, care devin deja tradiţie pentru raion, cum ar fi: Festivalul Tradiţiilor şi Obiceiurilor de iarnă, Festivalul covorului, Festivalul cântecului pascal, Festivalulmportului popular, Un popas pescăresc la margine de sat etc.

Sportul: În anul 2019 în raionul Rîşcani erau atestate: 1 stadion cu tribune de peste 500 locuri, 30 săli sportive, 100 construcţii sportive de plan. Majoritatea dintre aceste edificii sunt într-o stare satisfăcătoare sau deteriorate (în mare parte terenurile sportive). Iinfrastructura raională ce ţine de domeniul sportului profesionist este slab dezvoltată. Totuşi, şcoala de sport raională supervizeaza activitatea a 3 secţii sportive la 3 probe diferite – fotbal, baschet și tenis de masă. În aceste secţii sunt antrenaţi circa 400 copii din 12 localităţi din raion.

Actualmente, în raionul Rîşcani nu există o sală performantă pentru şcoala de sport, lipseşte inventarul sportiv performant, o stare deplorabilă a terenurilor de fotbal, nu este dezvoltată o infrastructură sportivă adiţională şi una legată de agrement, cum ar fi spaţiile verzi dotate cu inventar sportiv, benzi de ciclism, terenuri pentru sportul cu rotile, skateboard, bazin de înot etc.

Raionul Rîşcani are la moment în proprietate publică un edificiu sportiv, care ar corespunde unor condiţii suficiente contemporane de dotare, igienă şi cazare. Drept rezultat, raionul nu poate găzdui competitii de rang republican si internaţional. Acest lucru pericliteaza şi posibilitatea atragerii unor investiţii majore în infrastructura sportive. Astfel, conform calculelor, suma alocaţiilor pentru sport pe cap de locuitor la ora actuală este de 2,9 lei.

9. Constituirea structurilor economiei de piaţă

Profilul şi specializarea economică a raionului Rîșcani sunt orientate spre domeniul agroindustrial şi de prelucrare a produselor agricole, domeniul industriei extractive și a materialelor de construcţie, domeniul industriei uşoare, precum și a industriei de producere şi redistribuire a energiei electrice. Ponderea sectorului agricol constituie 70%, iar a sectorului industrial – 11%.

Cei mai activi agenţi economici sunt: “Stîncăuţi” SRL, SRL “Cutezătorul agricol“, “Vilato Agro” SRL, “Avicola” SA, “Valea Pîrjotei” SRL, SA Acord, SRL Hiliuțanu, SRL Vapricom, SRL Agroukrprod-RM, “Vardan Agro” SRL, “Lactis” SA, SRL Narzan, “Fantazia-Oc” Saco, SA Cariera Șaptebani, ÎS Nodulhidroenergetic Costești-Stânca etc.

Treizeci şi unu de subiecţi economici din raionul Rîşcani sunt membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova.

Activitatea agenților economici. În raion activează circa 443 de entităţi de afaceri: 5 întreprinderi mari, 20 de întreprinderi mijlocii, 95 de întreprinderi mici şi 323 de microîntreprinderi.

10. Agricultura

Terenurile agricole ale raionului Rîșcani constituie 76460 ha din suprafața totală de teren. Nota de bonitate a solului constituie 70 unităţi, fiind mai înaltă decât media pe ţară. Ponderea terenurilor erodate în total terenuri supuse cercetărilor este, de asemenea, foarte mare, constituind 65% (comparativ cu 64% media regională). Terenurile agricole sunt consolidate în proporţie de 85%, un indicator net superior mediei regionale. Circa 84 de entităţi din totalul companiilor agricole din raion deţin terenuri mai mari de 10 ha, din numărul total de gospodării ţărăneşti de circa 12,5 mii de entităţi.

Pământul arabil ocupă 58236 ha din suprafaţa totală a terenurilor agricole: plantaţiile de livezi 4015 ha, viile – 439 ha, păşunile – 12492 ha, fâneţele – 133 ha, pârloagă – 351 ha, plantaţiile de nuci – 665 ha, plantaţiile de dud – 152 ha , arbuşti şi pomi fructiferi – 13 ha, altele – 40 ha. Sectorul agricol al raionului Rîşcani este dominat de creşterea culturilor tehnice, aceasta deţinând peste 27% din totalul volumului producţiei agricole a raionului.

Cea mai serioasă problemă în sectorul agricol este următoarea: Creşterea frecvenţei şi puterii de manifestare a factorilor climaterici de risc (secete, ploi cu grindină, îngheţuri de primăvara) în ultimii 15 ani, factori ce condiţionează pierderi crescânde pentru agenţii economici, ce activează în agricultură şi, astfel, afectează substanțial dezvoltarea activităţilor economice din domeniul agricol.

Industria

Volumul producţiei industriale în preţuri curente, produs de agenţii economici localizaţi în raionul Rîşcani, a înregistrat pe parcursul anului 2019 o valoare de 449,5 milioane lei. Cea mai mare pondere în volumul producţiei industriale provine din sectorul industriei prelucrătoare (300,7mil. lei), datorită specializării agenţilor economici în prelucrarea produselor lactate, panificaţie şi a conservelor de fructe şi legume, în producerea energiei electrice, gaze şi apă (66,4 mil. lei), şi nu în ultimul rând a celei extractive (82,4 mil. lei).

Celemaimariîntreprinderiindustrialesunt “Lactis” SA, “Avicola” SA SACarieraȘaptebani, SRLRocaprund, “Argon-Sigma” SA, SRL Narzan, SA Fantaziaco, SRL Vartnors, ÎS Nodulhidroenergetic Costești-Stânca, SRL AESTIVUMPRI Metc.

Cele mai importante produse industriale fabricate în Rîșcani în anul 2019 rămân a fi produsele lactate, urmate de nutrețuri gata pentru hrana animalelor și produse de băcănie (făină și crupe alimentare).

Produsele fabricate sunt distribuite în mare parte pe piața autohtonă și piața țărilor CSI și UE.

Sectorul zootehnic al raionului este reprezentat prin activitatea de creștere a bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor. Conform datelor BNS, în anul 2019 față de anul 2015 efectivele de bovine, porcine, ovine și caprine au scăzut considerabil. Cu toate acestea, creșterea porcinelor se menține la o cotă mai înaltă decât celelalte specii de animale. Creșterea bovinelor, ovinelor și caprinelor se menține printre cele mai importante activități, datorită specializării raionului în producerea produselor lactate, sector care trebuie menținut și dezvoltat în continuare. Sectorul avicol de asemenea este bine poziționat în raion.

Luând în considirare datele BNS pentru perioada analizată, observăm că producția animală vândută constituie 5126 tone în Regiunea de Dezvoltare Nord, iar în raionul Rîșcani – 109 tone.

În ultimii ani, sectorul agrar s-a dezvoltat neuniform, din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile (îngheţuri, secetă, grindină, inundații, etc.). .

11. Transportul şi serviciile poştale

Lungimea totală a drumurilor publice din raionul Rîșcani constituia în anul 2019 – 82,6 km. Oraşul Rîșcani se află la 3 km de la traseul naţional M-5. 18% din drumurile raionului Rîșcani sunt de importanță națională. Drumurile locale reprezintă 82% din distanța totală a drumurilor, 53,79% din acestea sunt cu îmbrăcăminte rigidă.

Conform sondajului de opinie realizat, doar 23% din populație este satisfăcută de iluminatul public şi circa 16% de calitatea infrastructurii drumurilor.

12. Comerţul

Sectorul comerţului şi serviciilor în raion este unul atractiv pentru mediul antreprenorial. Din numărul total de întreprinderi cea mai mare parte o dețin companiile din sectorul comerț şi servicii (circa 60%).Specifice pentru raion sunt comerţul angro şi cu amănuntul, prestările de servicii în următoarele domenii: reparaţii auto, reparații electrocasnice, frizerii, telecomunicații, servicii de transport, tâmplării, stații tehnologice de deservire a companiilor agricole, mai puţin sunt dezvoltate serviciile hoteliere şi restaurantele. În sectorul servicii, se observă o dinamică pozitivă comparativ cu cea a comerțului cu amănuntul, observăm că în anul 2019 volumul vânzărilor agenților prestatori de servicii a crescut, comparativ cu volumul vânzărilor înregistrat în anul 2015, mai ales se observă o creștere considerabilă a sferei serviciilor de transport. În schimb investițiile rămân constante pe parcursul întregii perioade analizate.

13. Finanțe publice

În anul 2018 în bugetul consolidat au fost acumulate venituri în sumă de 269 mln. 586 mii lei şi constituie 97,6% faţă de prevederile anuale în sumă de 276 mln. 83 mii lei, sau cu 9 mln. 144 mii lei mai mult față de anul precedent.

Partea de cheltuieli este executată la nivel de 89,3 la sută în sumă de 266 mln. 652 mii lei. Neutilizarea mijloacelor bugetare formează suma de 32 mln. 3 mii lei cu ponderea de 10,7 din cheltuielile prevăzute în sumă de 298 mln. 655 mii lei.

Pentru anul 2019 bugetul consolidat al raionului Rîșcanieste aprobat în sumă de 277 mln 562 mii lei

Sus