Strategia de Tineret

Raionul Rîşcani

şi Planul Local de Acţiuni

pentru anii 2014-2018

Elaborarea  strategiei a fost facilitată de Asociaţia Obştească Centrul Pro Comunitate în cadrul proiectelor "Strategii raionale de tineret” implementate de către Ministerul Tineretului şi Sportului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rîşcani - 2012

 

 

 

 

Introducere	3 - 5
Argumentare	3-4
Scop	4
Beneficiari	4
Principii	5-6
Capitolul I: Analiza situaţiei tinerilor	6 – 15
Capitolul II: Direcţii prioritare	16 – 26
Capitolul IV: Planul Local de Acţiuni pentru anii 2013-2017	27-32

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Introducere

Argumentare

Astăzi Republica Moldova se află probabil la cea mai importantă fază a dezvoltării sale, elaborarea politicilor sociale strategice. Istoria a demonstrat că nu există o naţiune puternică fără o societate puternică, unde cetăţenii au acces la servicii şi bunuri necesare unui mod decent de viaţă. Or, elaborarea politicilor sociale este un element indispensabil al dezvoltării unui stat şi din motivul că acest proces mobilizează diverse grupuri şi categorii sociale pentru o viaţă mai activă în procesul producerii propriei bunăstări.

Strategia Raională de Tineret vine să demonstreze preocuparea tuturor actorilor locali – administraţiei publice locale, sectorului asociativ, agenţilor economici, instituţiilor de educaţie, grupurilor de iniţiativă,  că tinerii reprezintă grupul ţintă al dezvoltării în regiunea dată. Tineretul este categoria în care trebuie să investeşti timp, resurse şi efort de parteneriat, astfel încât tot tinerii vor deveni o importantă forţă al schimbărilor şi progresului.

În acelaşi timp, caracterul profund participativ al procesului de elaborare al Strategiilor Locale pentru Tineret evidenţiază că mai întâi de toate reprezintă o viziune fundamentală a tinerilor faţă de viitorul regiunii în care locuiesc şi referitor la dezvoltarea durabilă a acestei regiuni. Or, orice program şi strategie trebuie să pornească de la dorinţele viziunile celor pentru care strategia a fost creată.

În anul 2002, Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia, societatea civilă au iniţiat un proces unic de dezvoltare strategică a tuturor domeniilor statului. Probabil una din cele mai importante realizări ale acestei perioade este elaborarea şi implementarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Este important de menţionat că un loc aparte în acest tratat fundamental al dezvoltării Republicii Moldova este acordat politicilor de tineret. Astfel, tinerii devin un obiectiv central, ţintă al politicilor sociale naţionale. Acum, când suntem în proces de implementare a SCERS a apărut necesitatea identificării unui set de activităţi complementare obiectivelor expuse în strategiile şi programele naţionale. Programul Naţional „Satul Moldovenesc” şi Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, de asemenea propun un şir de activităţi cu referinţă la tineret care au scopul de a îmbunătăţi nivelul de trai al tinerilor prin accesul la servicii sociale şi educaţionale calitative. În acest complex de strategii şi programe naţionale, care prevăd activităţi pentru tineret lipsea o verigă importantă: viziuni şi activităţi locale pentru tineri.

Strategia Raională pentru Tineret a raionului Rîşcani reprezintă un complex de activităţi orientate spre crearea condiţiilor şi oportunităţilor de dezvoltare a  tinerilor. În acelaşi timp ea reprezintă un set de activităţi strategice, realizarea cărora este posibilă numai în baza colaborării tinerilor cu administraţia publică locală, sectorul asociativ şi cel privat. Este evident că în procesul elaborării strategiei, tinerii raionului Rîşcani se identifică nu numai ca beneficiari ci şi ca actori activi în implementarea acesteia.

Elaborarea strategiei locale pentru tineret a pornit de la un şir de premise care vizează tinerii şi actorii importanţi ai dezvoltării acestora. Implicarea tinerilor în identificarea direcţiilor strategice a fost identificată ca o prioritate. Numai implicarea tinerilor în procesul de identificare a problemelor şi formularea direcţiilor prioritare poate asigura participarea lor la implementarea ulterioară a strategiei. O altă premisă a strategiei este responsabilitatea publică a părţilor vizate în strategie. Strategia se impune ca un document complex al activităţilor de parteneriat la nivel local, unde fiecare actor are misiunea imperativă de a-şi realiza responsabilităţile.

Scopul strategiei

Scopul strategiei este de a crea condiţii pozitive pentru soluţionarea / reducerea problemelor sociale cu care se confruntă tinerii şi de a crea premise reale pentru îmbunătăţirea situaţiei lor şi promovarea  participării tinerilor în toate domeniile vieţii sociale, culturale, economice şi politice.

Deasemenea, Strategia Locală de Tineret a fost orientată spre realizarea următoarelorobiective:

-             facilitarea participării tinerilor în procesul de luare a deciziilor la nivel local;

-             promovarea parteneriatului social dintre APL, ONG-uri, sectorul privat în domeniul implementării activităţilor pentru tineret;

-             identificarea şi analiza problemelor strategice ale tinerilor la nivel de raion;

-             efectuarea expertizei serviciilor sociale pentru tineret existente la nivel de raion;

În acelaşi timp, procesul de elaborare SLT din raionul Rîşcani a fost orientată spre promovarea discuţiilor publice dintre tineri şi actori locali referitor la problemele specifice tinerilor.

Beneficiarii strategiei

În conformitate cu legea tineretului nr. 279 – XIV din 11 februarie 1999, Strategia Raională este adresată tuturor tinerilor cu vârsta între 15 – 30 ani, care locuiesc pe teritoriul raionului. În acelaşi timp strategia a luat în consideraţie diverse sub-categorii de tineri care se află în situaţie dezavantajată sau de risc precum: tinerii din familii social – vulnerabile; tinerii din localităţile deprivate; tineri din familii disfuncţionale (monoparentale, orfani etc.); tineri delincvenţi; tinerii dependenţi de substanţe; familii tinere. Pe parcursul elaborării strategiei s-au luat în calcul nevoile tinerilor aflaţi la o etapă de dezvoltare importantă, precum tinerii în căutarea unui loc de muncă, tinerii în proces de alegere a viitoarei profesiuni etc.

 

 

Principiile strategiei

Strategia Raională pentru Tineret a fost elaborată cu participarea directă a tinerilor, respectiv fiecare dintre părţile vizate în strategie au fost implicate direct la elaborarea acesteia. Principiul general al acestei strategiei a fost relevanţa activităţilor strategiei cu situaţia reală a tinerilor din raion. Astfel, în procesul elaborării direcţiilor strategice şi a planului de activităţi s-a ţinut cont de  problemele specifice ale tinerilor din raionul Rîşcani. Principiile specifice ale strategiei sunt:

-             Principiul parteneriatului intersectorial:Strategia Raională pentru Tineret a fost elaborată în baza eforului comun al sectorului asociativ, a administraţiei publice locale, a sectorului privat. Principiul parteneriatului rezidă în faptul că tinerii – grupul ţintă a strategiei sunt şi actorii care vor prelua o parte din responsabilităţile de implementare a strategiile raionale.

-             Principiul mobilizării şi participării:procesul de elaborare al strategiei a fost unul participativ care a pus accentul pe opiniile beneficiarilor, a tinerilor referitor la activităţile necesare de preluat pentru îmbunătăţirea situaţiei tinerilor. Astfel este asigurată mobilizarea tinerilor şi încadrarea acestora în activităţi de auto-ajutorare.

-             Principiul liberului acces:strategia raională a planificat crearea de servicii accesibile pentru toate categoriile de tineri indiferent de apartenenţă etnică, de sex, religie şi indiferent de tipul problemelor cu care se confruntă. 

-             Principiul eforturilor complementare:în conformitate cu prevederile strategiei finanţarea activităţilor, serviciilor pentru tineret se va realiza din diverse surse inclusiv bugetul public raional, proiectele organizaţiilor neguvernamentale, surse externe de finanţare (donaţii, granturi). Fiecare din surse va avea un scop complimentar eforturilor APL de a crea servicii adecvate tinerilor.

Capitolul I:Analiza situaţiei tinerilor

 

Analiza situaţiei tinerilor din raionul Rîşcani permite identificarea celor mai actuale probleme cu care se confruntă tinerii şi evidenţierea potenţialului de soluţionare a lor. Au fost identificate necesităţi ale tinerilor în domeniul social-economic, educaţie, accesul la informaţie, sănătate şi protecţie socială. Analiza a fost realizată în baza unui parteneriat cu IMSP, Spitalul Raional Rîşcanni, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Secţia Cultură, Secţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei, Direcţia Statistică Rîşcani, Centrul Militar Rîşcani, Comisariatul de Poliţie şi Direcţia Generală Raională Învăţământ, Tineret şi Sport.

Date generale despre raion

Raionul Rîşcani este amplasat în regiunea de Nord a Republicii Moldova, la o distanţă de 150 km de capitala republicii.

Conform recensământului din anul 2004, numărul  populaţiei este de 66634 locuitori, dintre care 16858 sunt tineri cu vîrsta cuprinsă între 16-30 ani. Numărul fetelor cu vîrsta 16-30 ani este de 8322, iar numărul băieţilor este 8536. În raionul Rîşcani sunt 53 de localităţi rurale, iar circa 80% din tineri sunt din mediul rural – 13326.

În cadrul proiectului a fost realizat un sondaj de opinie în rândul tinerilor, ca modalitate de identificare a principalelor repere şi caracteristici privind problemele tinerilor. Sondajul a fost realizat sub coordonarea Centrului Pro-Comunitate, pe un eşantion de 225 de tineri, reprezentativ naţional pentru populaţia între 15 şi 30 de ani. Rezultatele acestui sondaj au fost completate cu informaţii obţinute dinfocus grup-urirealizate cu tineri din 10 localităţi urbane şi rurale, din interviuri cu lideri ai tinerilor şi cu autorităţi locale. În baza acestor rezultate, a fost elaborat un proiect de strategie de tineret a raionului Rîşcani, care cuprinde  acţiuni structurate pe obiective, care au corespuns, în linii generale, categoriilor mari de soluţii identificate în urma cercetării de teren.

 

 

Domenii de analiză
A.	Situaţia socio-economică a tinerilor
B.	Educaţia tinerilor
C.	Asigurarea accesului la informare a tinerilor
D.	Sănătatea şi comportamentele deviante în rândul tinerilor
E.	Participarea tinerilor
F.	Organizarea şi petrecerea timpului liber

 

A.            Situaţia socio-economică a tinerilor

Analizând datele care reflectă participarea tinerilor la viaţa economică a Republicii Moldova concluzionăm că majoritatea tinerilor nu văd posibilităţile lor de implicare, dincolo de rolul lor de contribuabil la bugetul de stat sau local prin impozitele achitate în calitate de angajat în câmpul muncii. În acelaşi context, trebuie să menţionăm că la angajare tinerii nu sunt încurajaţi de către angajator, fiind discriminaţi inclusiv pe criterii de vârstă.

Situaţia socio-economică a tinerilor din raionul Rîşcani se caracterizează prin faptul că sunt slab dezvoltate serviciile de orientare şi consiliere pentru angajarea în câmpul muncii, locurile de muncă oferite tinerilor sunt insuficiente şi/sau slab remunerate, angajarea la serviciu în mediul rural nu este atractivă şi oferă puţine posibilităţi de dezvoltare, nu sunt acordate facilităţi tinerelor familii pentru obţinerea spaţiului locativ, majoritatea tinerilor nu au posibilitatea de a profesa domeniul de specialitate. Angajarea tinerilor în diferite sectoare ale economiei nu este echilibrată. Cauza rezidă în lipsa mecanismelor de monitorizare a situaţiei socio-economice a tinerilor şi nedezvoltarea deprinderilor tinerilor de a solicita ajutorul instituţiilor abilitate să acorde anumite tipuri de servicii.

Cauzele problemelor enumerate rezidă în faptul că orientarea profesională se realizează la un nivel redus. Tinerii nu sunt motivaţi să valorifice resursele pieţei de muncă disponibile. Mediul rural nu prezintă suficiente oportunităţi de dezvoltare a tinerilor.

În consecinţă sunt generate probleme ca şomajul, migraţia, traficul de fiinţe umane, comportamentul deviant. Una din soluţii pentru care optează tinerii este angajarea în cîmpul muncii în afara ţării. Astfel în 2010 numărul tinrilor din mediul rural plecaţi la mncă peste hotare a constituit 3331, iar din mediul urban 706. În anul 2011 numărul tinrilor din mediul rural plecaţi la muncă peste hotare a fost de 3176, din mediul urban a fost de 833.   

O resursă disponibilă pentru facilitarea angajării tinerilor reprezintă serviciile AOFM.În urma adresării la AOFM Rîşcani, în anul 2010 au fost angajaţi în câmpul muncii peste 87 tineri, în anul 2011 - 78 de tineri.  Numărul tinerilor înregistraţi cu statut de şomer  în anul 2010 a contituit 732, în anul 2011 au fost înregistrate 616 persoane.

Din numărul total al tinerilor din raionul Rîşcani 16858, în cîmpul muncii în anul 2010-2011 au fost angajaţi doar 530 persoane, dintre ei: în agricultură-128, industrie-36, construcţii-1, transport-9, telecomunicaţii-16, servicii şi comerţ-50, învăţămînt/cultură-51, sănătate-63, sectorul privat-140, sectorul guvernamental-36. Trebuie să le oferim tinerilor mai multe mijloace, măsuri de stimulare şi un cadru juridic mai bun ca ei să se poată implica în activităţi economice de sine stătător. Acest lucru de asemenea ne va ajuta să oprim creşterea îngrijorătoare a numărului de tineri care se implică în activităţi criminale, mai ales în furturi. Este nevoie de o pregătire profesională care să dezvolte cu adevărat deprinderile şi competenţele cerute pe piaţa muncii.

Crearea propriilor afaceri ar constitui o altă modalitate de participare însă mai puţin accesibilă, date fiind politicile insuficiente de stimulare a participării tinerilor la viaţa economică. Astfel, în raionul Rîşcani numărul tinerilor care au iniţiat o afacere proprie în 2010 a fost de 12 pesoane, în anul 2011 a fost de 7 persoane.

Majoritatea tinerilor nu sunt abilitaţi să presteze o activitate economică, având capacităţi reduse de gestionare a banilor şi de planificare a resurselor financiare. De asemenea, observăm că valoarea banilor nu este suficient conştientizată de o parte din tineri, managementul acestora fiind haotic, aleatoriu, bazat pe necesităţi şi preferinţe de moment.

Pentru încurajarea participării tinerilor la viaţa economică sunt necesare următoarele acţiuni:

-       Stimularea la nivel de politici a parteneriatului între Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în vederea facilitării mecanismului de referire a tinerilor la muncă din cadrul instituţiilor de învăţământ şi stimularea angajatorilor în a angaja tineri absolvenţi a instituţiilor de învăţământ;

-       Elaborarea unui program pentru orientarea vocaţională a tinerilor prin introducerea acestui subiect în planul de activitate a psihologilor şcolari, în cadrul orelor de dirigenţie, educaţia civică, cu implementare din clasele gimnaziale;

-       Organizarea cursurilor de antreprenoriat pentru tineri;

-       Elaborarea de politici de suport economic prin acordarea de granturi preferenţiale şi extinderea programelor de abilitare economică a tinerilor pe întreg teritoriul ţării.

 

B.            Educaţia tinerilor

Accesibilitatea şi calitatea educaţiei reprezintă componente esenţiale în edificarea unei societăţi moderne şi prospere. Educaţia ar trebui să fie considerat factorul obligatoriu în avântul pentru combaterea sărăciei, adoptarea atitudinii non-discriminatorii a populaţiei, asigurarea egalităţii gender, protejarea tinerilor împotriva exploatării, promovarea drepturilor omului, în particular, şi a valorilor democratice, în general. Educaţia de calitatea contribuie incontestabil la dezvoltarea capitalului uman, dar aceasta presupune, disponibilitatea investiţiilor din partea participanţilor în procesul de instruire cât şi din partea guvernanţilor pentru asigurarea condiţiilor necesare privind furnizarea unor servicii de calitate în sistemul educaţiei publice. Putem spune că actualmente educaţia nu este percepută de tineri ca fiind cea mai bună formă de investiţie posibilă. Deşi putem observa o creştere a cheltuielilor pentru educaţia publică, totuşi acest domeniu continuă să primească mai puţină susţinere financiară decât ar avea nevoie, aceasta în comparaţie cu indicatorii de monitorizare, care analizează calitatea educaţiei publice în ţările vecine. În raion activează 36 instituţii de învăţământ, dintre care 25 gimnazii, 9 licee, 1 şcoală profesională, 1 colegiu. Din elevii care încheie învăţământul gimnazial obligatoriu o parte îşi continuă studiile liceale, unii merg la şcoli profesionale, iar o altă parte completează rândul persoanelor neangajate în câmpul muncii. Din totalul absolvenţilor ciclului gimnazial, anual 763 de elevi îşi fac studiile în licee şi 397 elevi în şcoli profesionale, 495 îşi fac studiile în colegii. Gradul de dotare tehnică a instituţiilor de învăţământ este scăzut, fiind evaluat la nivelul de 67%. Problema lipsei cadrelor didactice este dificil soluţionată prin completarea cu cadre tinere. Formarea continuă a cadrelor se realizează la un nivel satisfăcător. Anual participă la cursuri de perfecţionare 106-125 pedagogi. Tinerii se confruntă cu dificultăţi financiare la integrarea în învăţământul superior. Instituţiile de învăţământ superior de stat asigură parţial necesităţile de cazare ale studenţilor, ceea ce pentru o parte bună din studenţi rămâne a fi o problemă dificil de rezolvat, iar numărul şi mărimea burselor de stat nu le permite nici acoperirea unor costuri elementare. Este de menţionat faptul că tinerii nu reclamă lipsa universităţilor sau educaţia la modul general, ci se referă, explicit, la modul în care şcoala pregăteşte tinerii pentru a-şi asuma decizii sau pentru a-şi alege o carieră, pentru o formaţie profesională şi mai ales corespunderea acesteia cu cerinţele actuale ale pieţei muncii, precum şi rigiditatea şi lipsa ei de deschidere la schimbările socioeconomice care au survenit în societatea noastră. Programele de activitate extracuriculare ce oferă tinerilor posibilitatea de a-şi ocupa timpul liber în afara şcolii, şi respectiv să-şi dezvolte potenţialul şi creativitatea sa nu sunt suficient dezvoltate. Pe parcursul anului se desfăşoară astfel de activităţi de tip educativ: mese rotunde, TVC, concursuri sportive, festivaluri de cântece populare, patriotice, pascale. Tinerii nu beneficiază în măsură corespunzătoare de servicii de educaţie informală.

Cauzele situaţiei curente se regăsesc în degradarea infrastructurii şi insuficienţa resurselor financiare şi materiale pentru reabilitarea ei. Dotarea tehnico-materială a instituţiilor rămâne la un nivel modest. Cadrele didactice nu sunt suficient motivate pentru o prestaţie calitativă. Din cauza problemelor financiare şi a locuinţei, cadrele pedagogice tinere aproape că evită domeniul pedagogic. Accesul dificil la învăţământul superior demotivează tinerii să tindă la un nivel înalt al performanţelor şcolare. În consecinţă calitatea serviciilor educaţionale este redusă, tinerii acumulează cunoştinţe şi dezvoltă deprinderi necorespunzătoare necesităţii pieţei muncii.

 În ceea ce priveşte aşteptările tinerilor vizavi de activităţile pe care ar urma să se desfăşoare în localitate. Potenţialul pedagogic este necesar de valorificat printr-o motivare corect realizată. Tinerilor ar trebui să li se faciliteze accesul la instruire conform aptitudinilor intelectuale şi capacităţilor.  Este necesar de creat un echilibru între educaţia formală şi non-formală.

La întrebarea [1]Ce activităţi pentru tineri aţi dori să fie desfăşurate în localitate? tinerii au menţionat:

1.      Cercuri pe interese (dans, pictură, sport, muzică etc.) (60,6%)

2.      Concerte/concursuri (44,9%)

3.      Şcoli de vară /seminare/mese rotunde (17,0%)

4.      Cursuri de studiere a limbilor străine (11,9%)

5.      Cursuri de calificare (9,8)

Observăm, deci, că tinerii manifestă un interes sporit în special faţă de cercurile de interese şi concerte/concursuri. Este necesar de menţionat lipsurile vizavi de ideea învăţării continue, a formării şi devenirii profesionale permanente, pentru a inocula la tineri ideea de flexibilitate, de adaptare, de modelare continuă a obiectivelor şi acţiunilor.

Prin formele sale specifice, activitatea educativă non-formală dezvoltă gândirea critică, formează competenţe şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză între componenta cognitivă şi cea comportamentală. Educaţia non-formală oferă un set de practici sociale necesare, utile pentru fiecare tânăr, complementarizând celelalte forme de educaţie prin: valorificarea timpului liber din punct de vedere educaţional, promovarea experienţelor de viaţă prin participare voluntară, individuală sau în grup.

 Rezultat al educaţiei formale şi non-formale sunt o serie de caracteristici ale tinerilor care apar la subiecţii cercetării drept probleme, iar la autorităţi drept obstacole.

 

C.            Asigurarea accesului la informare a tinerilor

 

Tinerii din raion se confruntă astăzi şi cu problema accesului limitat, iar uneori lipsa accesului la informaţie. În raion funcţionează 71 de biblioteci, care dispun de literatură aproximativ 64% în limba română şi 36% în limba rusă. Numărul de cititori tineri este puţin în descreştere, dacă în anul 2010 se înregistrau 2832, atunci în anul 2011 -2326 cititori. Fondul de carte este învechit, iar dotarea cu computer şi acces la Internet rămâne o necesitate nerealizată pe deplin. Până în prezent s-au creat 7 centre care prestează servicii gratuite de informare tinerilor. De menţionat că există localităţi rurale în care tinerii nu au acces la internet.

Sursele de informare în masă sunt accesibile pentru un număr limitat de tineri. În mediul rural practic accesul la ziarele republicane şi cele raionale este limitat. În raion se publică 12 ziare şcolare şi funcţionează un radiou şcolar. Informaţia oferită de aceste surse nu este complexă pentru dezvoltarea integră a tinerilor.

Cauzele accesului limitat la informare sunt insuficienţa resurselor financiare pentru a completa fondurile de carte şi a asigura accesul la Internet tinerilor. Pasivitatea şi indiferenţa tinerilor faţă de informaţia scrisă. Monitorizarea ineficientă a informaţiei difuzate prin canalele TV. Utilizarea inadecvată a serviciilor oferite de către sălile de computere.

În consecinţă nivelul de informare şi participare al tinerilor este redus. Tinerii nu dispun de informaţii adecvate pentru adoptarea unui mod sănătos de viaţă şi a unui comportament pro-social. Tinerii reuşesc în mică măsură să îşi promoveze drepturile şi să îşi realizeze responsabilităţile.

Pentru soluţionarea problemei accesului limitat la informare, posturile de radio şi TV pot promova cu programe de instruire şi formare a deprinderilor pentru viaţă. Este necesar de promovat cultura lecturii şi a cititorului presei. Instituţiile de învăţământ a trebui să informeze un grup mai extins de membri ai comunităţii pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă.

 

D.            Sănătatea şi comportamentul deviant în rândul tinerilor

În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Tineret unul din cele mai importante obiective pentru promovarea progresului socio-economic şi politic este de a asigura oportunitatea de dezvoltare sănătoasă a tinerilor. Ultimii ani au adus cu sine riscuri noi la care sunt expuşi tinerii. Consumul de alcool, drogurile, fumatul, substanţele toxice des utilizate, sexul neprotejat, sunt cîteva din factorii care afectează sănătatea populaţiei tinere.

Deoarece populaţia din zonele rurale şi din comunităţile sărace are acces redus la servicii de sănătate şi accesarea acestor servicii este mai mică, se simte o scădere continuă a interesului tinerilor faţă de propria sănătate. Motivele pentru care tinerii nu se adresează la servicii de sănătate sunt diverse: fie ca aceste servicii nu există în comunitate, fie ca tinerii sunt nepăsători faţă de sănătatea lor şi nu accesează serviciile de sănătate ori de câte ori au nevoie.

Sănătatea reflectă starea psihică, fizică şi socială funcţională a omului. Omul sănătos este dispus către orice activităţi sociale utile, trăieşte şi munceşte din plin. Tinerii sunt activi, puternici, rezistenţi, dar uneori comportamentul lor devine riscant şi poate avea impact negativ asupra situaţiei lor. Maladiile cele mai des întâlnite la tineri cu vârsta între 16-30 ani sunt: afecţiuni acute ale organelor respiratorii, maladiile tractului gastrointestinal, maladiile pielii şi ţesutului subcutanat. La Spitalul raional Rîşcani tinerii stau la evidenţă cu următoarele maladii: cardiovasculare - 42 persoane, tuberculoză - 12, hepatită – 21, gastrointestinale - 129, alcoolism - 13, narcomanie - 3, BTS - 5, HIV/SIDA – 9, disabilităţi mintale – 131, disabilităţi fizice – 28, diabet zaharat – 26, aparatul respirator – 31, oncologic – 8 persoane. Numărul persoanelor infectate cu HIV/SIDA, BTS şi a persoanelor care consumă drog nu este obiectiv din cauza existenţei unui tabu pentru adresarea la instituţiile medicale. Este în creştere numărul tinerilor care nu au putut face serviciul militar din cauza stării de sănătate. Avorturile, naşterile premature, HIV/SIDA, infecţiile cu transmitere sexuală şi consecinţele acestora reprezintă principalele pericole care ameninţă sănătatea reproductivă şi sexuală a tinerilor din raion. Fumatul este răspândit printre bărbaţi şi femeile tinere în egală măsură. Majoritatea tinerilor recunosc că au început fumatul la o vârstă fragedă de 12-13 ani şi continuă, ştiind despre efectele dăunătoare ale tabagismului. Aproximativ la aceeaşi vârstă încep consumul de alcool.

Cauzele problemelor de sănătate ale tinerilor rezidă în informarea pentru un mod sănătos de viaţă insuficientă. Tinerii au încredere redusă în instituţiile medicale. Faptul că în raion funcţionează o singură clinică prietenoasă tinerilor, nu satisface în întregime necesităţile tinerilor. Serviciile medicale nu sunt apreciate la un nivel înalt de către tineri. Aceste sunt costisitoare şi accesul la ele este dificil. Tinerii cu vârsta mai mare de 18 ani, care nu sunt încadraţi într-o instituţie, nu dispun de poliţe medicale. În general sărăcia răspândită are un impact negativ asupra sănătăţii tinerilor.

          În consecinţă tinerii ce duc un mod nesănătos de viaţă, cu devieri de comportament sunt supuşi riscului de a abandona şcoala, a intra în conflict cu legea şi a eşua în devenirea de cetăţean adult cu capacităţi depline. Consumul de alcool şi droguri este un factor care adesea duce la abuz, violenţă, crime, influenţează negativ reuşita şcolară şi profesională. Conform datelor în anul 2011, numărul infracţiunilor comise de tineri a atins cifra de 67 cazuri. Cele mai dese tipuri de infracţiuni comise de tineret sunt furturile, jafuri, huliganism, tâlhării, şi sunt comise preponderent sub influenţa alcoolului şi sau a drogurilor. Pe de altă parte, consumatorii de alcool şi de droguri sunt supuşi unor riscuri sporite de a-şi prejudicia sănătatea prin intoxicaţii superioare, accidente, traume, degradare fizică şi mintală.

Pentru prevenirea problemelor de sănătate, trebuiesc intensificate serviciile de informare, consultanţă şi consiliere a tinerilor. Este necesar să se faciliteze accesul fizic şi financiar al tinerilor la servicii medicale calitative. Un rol deosebit îl joacă dezvoltarea deprinderilor tinerilor de a preveni problemele de sănătate prin dezvoltarea deprinderilor de autoprotejare şi de a cere la momentul oportun ajutorul medicilor.

         

E.            Participarea tinerilor

             În Republica Moldova participarea şi implicarea tinerilor în viaţa politică şi civică a comunităţii se plasează încă la un nivel mediu cu tendinţe spre ambele extreme (nivel înalt şi nivel scăzut de participare). Cea mai întâlnită formă de participare a tinerilor la viaţa politică este participarea la vot, iar modalitatea de participare la viaţa civică este voluntariatul. În acest sens, putem concluziona ca tinerii nu percep alte forme de participare politică şi civică, deoarece nu sunt direct implicaţi. Formele de participare a tinerilor din Republica Moldova la luarea deciziilor sunt diverse. Tinerii participă asociindu-se în consilii locale de tineret, asociaţii / organizaţii neguvernamentale, grupuri de iniţiativă, etc.

Din cele 46 de ONG din raion, 5 sunt ONG de tineret. Tinerii membri ai ONG-urilor reprezintă 242 de persoane. În raion funcţionează 30 Consilii Locale ale Tinerilor. În ultimii doi ani, în raion au fost implementate 11 proiecte pentru tineri, ceea ce reprezintă un număr mic dacă facem referinţă la toate localităţile şi toţi tinerii din raion. Prezenţa tinerilor la alegeri de asemenea este redusă. Numărul consilierilor locali şi raionali cu vârsta până la 30 de ani este de 4 persoane. Acesta reprezintă un indicator negativ al participării tinerilor la luarea deciziilor în raionul Rîşcani.

Cauzele participării reduse a tinerilor rezidă în nivelul redus de informare, receptivitatea redusă a instituţiilor comunitare faţă de necesităţile tinerilor. În raion nu este dezvoltată experienţa implicării tinerilor în viaţa comunitară ca membri activi şi responsabili.  Nu este dezvoltată comunicarea şi colaborarea între grupurile de tineri, organizaţiile de tineret din localităţile în care sunt create cu tinerii care încă nu au reuşit să dezvolte activităţi participative.

În consecinţă tinerii rămân pasivi şi indiferenţi faţă de propriile necesităţi. Lipsa interesului de a activa în mediul rural provoacă migraţia la oraş sau peste hotare a tinerilor.

          Punctul de pornire pentru toate acţiunile noastre trebuie să fie necesităţile, problemele şi interesele reale ale tinerilor. De aceea, lor trebuie să le oferim posibilitatea de a-şi exprima liber opinia asupra problemelor ce îi vizează şi de a fi ascultaţi de către instituţiile administrative, de a participa pe deplin la formarea politicilor pentru tineret.

Pentru încurajarea participării tinerilor la viaţa politică şi civică sunt necesare acţiuni privind:

-       Implicare tinerilor în procesul de luare a deciziilor la nivel local, raional şi naţional;

-       Acumularea de cunoştinţe şi experienţe practice privind implicare tinerilor în viaţa politică a RM prin participare la diverse activităţi cu caracter politic organizate de către instituţiile publice şi organizaţiile politice;

-       Promovarea spiritului participativ şi stimularea iniţiativelor tinerilor în viaţa publică si politică a ţării;

-       Sporirea nivelului de cultură civică şi politică în rândurile tineretului din Republica Moldova;

-       Combaterea stereotipurilor care le au tinerii cu privire la persoanele de decizie;

-       Sporirea nivelului de conştientizare a noţiunilor de cetăţenie democratică şi participare a tinerilor.

 

F.             Organizarea şi petrecerea timpului liber

 

Insuficienta implicarea tinerilor în viaţa culturală şi lipsa posibilităţilor de petrecere a timpului liber nu este percepută ca o problemă majoră şi este trecută cu vederea adesea atât de către tineri, cât şi de către guvernanţi. De aceea sunt necesare acţiuni de sensibilizare privind necesitatea creării posibilităţilor de implicare în viaţa culturală a tinerilor, în special pentru tinerii din zonele rurale.

Toate oraşele mici şi localităţile rurale au nevoie de revigorare culturală şi de activizarea tinerilor. Nu există o infrastructură culturală şi sportivă dezvoltată în acest sens. Majoritatea stadioanelor necesită amenajare. Căminele culturale sînt şi ele în stadiu de reabilitare, iar în unele localităţi - au fost distruse complet.

Activităţile sportive au rol diminuat şi au tendinţă să iasă din priorităţile tinerilor, în acest sens trebuie de efectuat o educaţie corectă privind necesitatea întremării sănătăţii prin intermediul activităţilor sportive si de creat posibilităţi pentru a practica diferite genuri de sport. Pentru o participare mai largă a tinerilor la viaţa culturală sunt necesare următoarele măsuri:

-       Crearea unor posibilităţi reale şi sensibilizarea tinerilor privind importanţa frecventării teatrelor, muzeelor, expoziţiilor şi cinematografelor pentru îmbogăţirea potenţialului individual şi ridicarea nivelului cultural;

-       Reabilitarea infrastructurii culturale şi sportive la nivel de comunitate;

-      Încurajarea organizării activităţilor culturale şi sportive pentru tineri

 

Posibilităţile de organizare a timpului liber sunt distribuite inegal în sate şi în oraş, pentru persoanele bine asigurate şi cele neasigurate, pentru fete şi băieţi. În oraş funcţionează preponderent localuri de divertisment, de practicare a sportului, de practicare a activităţilor creative de către tineri. O activitate de bază în timpul liber este practicarea sportului. 1317  tineri frecventează cercurile sportive şi participă la competiţii. Oportunităţile de participare în activităţi sportive sunt mai mari pentru băieţi decât pentru fete. O parte mai redusă a tinerilor au posibilitatea de a frecventa cercurile pe interese. În această categorie se înscriu 1263 de tineri. În plus pentru tinerii cu puţine resurse financiare nu au posibilitatea de a beneficia de servicii pentru întremarea sănătăţii în instituţii balneare. Jocurile la computer devin o activitate tot mai răspândită în rândul tinerilor.

Cauzele situaţiei curente se regăsesc în infrastructura distrusă şi nefuncţională pentru organizarea activităţilor de timp liber. Instituţiile publice nu reuşesc să îşi asume responsabilitatea de a produce servicii de timp liber tinerilor. Tinerii nu dispun de resursele şi deprinderile de a se implica în organizarea propriei odihne active.

În consecinţă unii tineri manifestă comportamente antisociale. O parte din tineri rămân pasivi şi izolaţi de viaţa comunităţii. Tinerii nu reuşesc să îşi dezvolte spiritul creativ şi pragmatic, să ăşi direcţioneze energia pentru autodezvoltare.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei, direcţia de învăţământ organizează anual concursuri sportive  din cadrul spartachiadei raionale ale elevilor de opt probe sportive. La aceste competiţii participă practic toate instituţiile de învăţământ. Este necesar de a dezvolta parteneriate comunitare pentru oferirea tinerilor a oportunităţilor de organizare a odihnei active. Tinerii trebuie să înveţe să valorifice resursele naturale şi insitutţionale existente în comunitate pentru crearea şanselor de dezvoltare personală. 

Capitolul II: Direcţii prioritare

 

Procesul de elaborare a Strategiei Locale de Tineret

În scopul facilitării procesului de elaborare a Strategiei de Tineret (ST), a fost creat Grupul Raional de Lucru (GRL), care întruneşte reprezentanţi ai diferitor  direcţii şi secţii raionale, specialişti în domeniul tineret, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai tinerilor. Procesul de elaborare a ST s-a desfăşurat în mai multe etape:

-                 Laetapa iniţială a avut loc procesul de colectare a datelor şi analiza situaţiei tinerilor prin realizarea unui chestionar pe 255 de tineri din 10 raioane;

-                 A doua etapă reprezintă sesiunea de elaborare a direcţiilor prioritare, analiza SWOT, obiectivelor şi rezultatelor aşteptate, indicatorilor de monitorizare şi evaluare a strategiei;

-                 A treia etapă constituie sesiunea de elaborare a Planului Local de Acţiuni, a indicatorilor şi mecanismului de monitorizare şi evaluare a strategiei;

-                 A patra etapă constituie informarea şi consultarea tinerilor cu privire la conţinutul ST şi Planul Local de Acţiuni pentru anii 2013-2017 (PLA).

La etapa iniţialăa avut loc culegerea datelor cu privire la situaţia tinerilor de la direcţiile Consiliului Raional, primăriile şi tinerii din raion. În cadrul direcţiilor a fost completat formularul de evaluare a situaţiei tinerilor, primăriile raionului au completat paşaportul tinerilor, prin intermediul chestionarului au fost culese informaţii cu privire la situaţia socio-economică, oportunităţile de instruire şi educaţie la nivel de raion, modalităţile de petrecere a timpului liber, precum şi accesul la informaţie. În baza datelor culese am realizat analizat situaţiei tinerilor.

Etapa a doua şi a treias-a desfăşurat în cadrul a trei şedinţe ale GRL. Şedinţele au fost facilitate conform elementelor metodologiei de planificare strategică promovate de Institutul Afacerilor Culturale în Olanda. În cadrul acestor şedinţe au fost elaborate direcţiile strategice, obiectivele, rezultatele aşteptate, PLA, indicatorii şi metodologia de monitorizare şi evaluare a ST, a fost realizată o analiză SWOT a situaţiei tinerilor la etapa actuală. La sesiunea viziunilor tinerii au avut posibilitatea să-şi expună părerile şi ideile vizavi de aşteptările lor legate de viaţa tinerilor în anul 2017, iar la etapa următoare au identificat care sunt acele contradicţii ce trebuie depăşite pentru atingerea acestor scopuri. Ei  au identificat următoarele viziuni:

 

• Condiţii pentru organizarea timpului liber create
• Servicii medicale moderne pentru tineri dezvoltate
• Susţinerea tinerilor în inţierea afacerilor mici
• Tineri educaţi în stil european
• Valori şi tradiţii culturale pentru tineri promovate
• Tehnologii informaţionale şi de comunicare noi create
• Activităţi sportive pentru tineri dezvoltate
• Localităţi estetic amenajate

În urma analizei obstacolelor care stau în cale realizării acestor viziuni s-au stabilit de către grupul de lucru următoarele contradicţii:

• Neîncrederea tinerilor în viitor
• Tneri cu inţiativă neidentificaţi
• Oportunităţi de finanţare pentru tineri neidentificate
• Asociaţii de tineret nedezvoltate
• Pateneriat dintre tineret şi APL nedezvoltat
• Cadre tinere necalificate
• Informarea redusă a tinerilor
• Indiferenţa tinerilor

 

ANALIZA SWOT

 

Puncte tari

 

·         Existenţa ONG-urilor şi a CLT

·         Tineri cu iniţiativă şi idei novatoare

·         Susţinerea tinerilor de către Consiliului Local

·         Activism local manifestat de tineri

 

Puncte slabe

·         Neîncrederea tinerilor în APL

·         Conflictul între generaţii

·         Insuficienţa locurilor de muncă

·         Accesul limitat la informaţie al tinerilor

·         Lipsa specialiştilor în lucru cu tineretul la primării

·         Buget mic pentru activităţi culturale în domeniul tineret

·         Indiferenţa tinerilor

·         Număr mic de ONG în raion

·         CLT nedezvoltate

 

Oportunităţi

·         Programe de finanţare şi fondurile UE

·         Programe de finanţare a micului bussines pentru tineri

·         Posibilitatea tinerilor moldoveni de a-şi face studiile în ţările UE

·         Existenţa parteneriatelor naţionale şi internaţionale

·         Implementarea legii voluntariatului

·         Donaţiile din afara ţării

·         Posibilitatea de a face schimb de experienţă între tinerii din Moldova şi cei din alte ţări

·         Participarea tinerilor la concursuri naţionale şi internaţionale

 

Pericole

·         Migraţia tinerilor

·         Criza economică

·         Reducerea programelor de finanţare pentru tineri

·         Limitarea fondurilor UE

·         Dependenţa programelor de tineret de granturile internaţionale

·         Instabilitate politică

 

 

Etapa a patra presupune organizarea discuţiilor în grupuri de tineri şi a direcţiilor raionale a proiectului ST, consultarea acestuia în cadrul Forumului Raional de Tineret. În cadrul şedinţei Consiliului Raional ST este discutată şi aprobată.

Procesul de elaborare a ST a fost facilitat de către echipa Centrului Pro Comunitate, cu experienţă anterioară în planificare strategică.

La sesiunile de elaborare a ST şi PLA, participanţii au încercat să răspundă la întrebarea centrală Cum vom contribui la dezvoltarea domeniului tineret în raionul Rîşcani în următorii cinci ani?Tinerii au formulat o serie de soluţii-acţiuni ce ar trebui întreprinse pentru a stimula atît participarea şi implicarea tinerilor în luarea deciziilor în diferite domenii cît şi dezvoltarea politicilor sociale din domeniul tineretului, ele au fost sintetizate în patru direcţii strategice.

Direcţiile prioritare

În cadrul acestei sesiuni participanţii au identificat direcţiile prioritare ale strategiei care vor orienta activitatea pentru soluţionarea problemelor confruntate în domeniul tineret în următorii trei ani. Întrebarea sesiunii a fost : Ce vom realiza pentru dezvoltarea domeniului tineret în următorii cinci ani ?

Participanţii la sesiunile de planificare strategică din raionul Rîşcani au identificat patru direcţii prioritare:

• Promovarea voluntariatului şi protecţia mediului
• Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat
• Dezvoltarea sectorului asociativ şi atragerea investiţiilor
• Informarea şi instruirea tinerilor

 

Obiectivele

Obiectivele au fost elaborate în conformitate cu priorităţile strategiei. Obiectivele strategice au fost elaborate conform tehnicii SMART.

SMART reprezintă abrevierea a patru cuvinte ce reprezintă criteriile pentru elaborarea obiectivelor :

-                                Specifice– cu referinţă la domeniul concret pentru care se elaborează ;

-                                Măsurabile– să cuprindă indicatori specifici de măsurare a rezultatelor ;

-                                Adecvate – să răspundă necesităţilor de dezvoltare a domeniului ;

-                                Reale– să corespundă potenţialului de realizare a obiectivelor ;

-                                Tangibile– operaţionalizante în activităţi realizabile;

Rezultatele aşteptate

Rezultatele aşteptate reprezintă efectele preconizate ale implementării strategiei.

 

Direcţii prioritare, obiective, rezultate aşteptate

 

1. Promovarea voluntariatului şi protecţia mediului

Voluntariatul reprezintă modalitatea de implicare a tinerilor în activităţile sociale,  fără remunerarea financiară a muncii acestora, care la etapa actuală este des utilizată de către instituţiile de referinţă din localităţile raionului Rîşcani. Astfel, pentru dezvoltarea acestei strategii este necesar de a fi create o serie de servicii/activităţi de stimulare a tinerilor în vederea practicării de aceştia a lucrului de volutariat.

Politicile socale la nivel de stat susţin iniţiativa tinerilor de a dezvolta activităţi de voluntariat prin icluderea în carnetul de muncă, a vechimei de muncă, pentru perioada în care o persoană  desfăşoară activităţi de voluntariat.

 

  Obiectiv: Contribuirea la dezvoltarea vluntariatului în vederea implicării tinerilor în activităţile sociale din comunitate 

 

Rezultate aşteptate

• Crearea şi înregistrarea asociaţiilor de voluntari;
• Crearea grupurilor de iniţiativă a voluntarilor;
• Marcarea sărbătorilor naţionale şi organizarea activităţilor de caritate de către voluntari;
• Crearea asociaţiei tinerilor ecologişti.

 

2. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat

Participarea tinerilor la viaţa publică, în discutarea problemelor sociale, economice sau politice de diferit nivel se realizează în funcţie de vârsta, competenţa şi responsabilitatea fiecărui tânăr. Cu toate că, în ultimul timp se pune accent pe crearea posibilităţilor de implicare a tinerilor în viaţa comunităţii, ei nu sînt suficient motivaţi, iar implicarea tinerilor în luarea deciziilor la nivel local devine un proces dificil.

În acadrul atelierelor de lucru s-a pus accent  pe necesitatea aplicării mai multor acţiuni menite să sprijine structurile participative şi să promoveze dialogul între tineri şi instituţiile din comunitate. Pentru participarea eficientă a tinerilor  la viaţa publică este indispensabil spaţiul  de dialog între tineri şi factorii de decizie în cadrul întrunirilor comune, invitarea tinerilor la şedinţele consliului local, organizarea vizitelor de studiu şi a schimbului de experienţă.

 

Obiectiv: Promovarea şi dezvoltarea parteneriatului local prin implicarea factorlor de decizie din localitate

 

 

Rezultate aşteptate

• Participarea tinerilor la şedinţele consiliului local;
• Susţinerea iniţiativei tinerilor de către APL;
• Organizarea întrunirilor comune cel puţin de trei ori pe ani;
• Promovarea ONG locale de către APL.

 

3. Dezvoltarea sectorului asociativ şi atragerea investiţiilor

 

Într-o societate democrată sectorul asociativ reprezintă instrumentul fundamental de promovare a valorilor culturale în toate domeniile sociale şi în special în domeniul ce ţine de educaţia tinerilor. Cu susţinerea donatorilor străini şi cea a ministerului în unele localităţi din raionul Rîşcani s-au relizat multe activităţi destinate tinerilor însă dacă analizăm situaţia în ansamblu, comparativ cu alte raioane, putem determina o dezvoltare mai slabă a sectorului asociativ în raion. Acest fapt a fost menţionat de tineri în cadrul atelierului de planificare strategică, de aceea una din soluţii ar fi crearea noilor asociaţii de tineret dar şi consolidarea celor existente.

Obiectiv: Contribuirea la crearea şi dezvoltarea asociaţiilor de tineret în raionul Rîşcani

Rezultate aşteptate:

·     Crearea asociaţiilor de tineret în toate localităţile din raionul Rîşcani

·     Dezvoltarea şi consolidarea activităţii CLT

·     Implementarea proiectelor de parteneriat

·     Instruirea tinerilor în domeniul accesării fondurilor UE

 

4. Informarea şi instruirea tinerilor

 

Tinerii reprezintă o resursă durabilă a comunităţii. Pentru valorificarea acestei resurse este necesar de a contribui la ridicarea nivelului de informare a tinerilor. Pentru  îmbunătăţirea procesului de informare a tinerilor, este necesar crareea site-ului (www.info-tînăr.md) la nivel de raion, cu o actualizare zilnică, pe care să fie plasată informaţia ce ţine de oportunităţle de angajare, oferte de finanţare a proiectelor pentru tineri, oportunităţi de creditare etc., precum şi editarea unui buletin electronic pen

Sus